Principalele diferenţe între IAS 16 şi OMFP 1752/2005

1. OMFP 1752 nu prezinta criteriile de recunoastere a imobilizarilor corporale ci mentioneaza, mai degraba care sunt categoriile de imobilizari ce trebuie avute in vedere de catre societati.
   

   In conformitate cu IAS 16, societatile pot decide agregarea mai multor componente pentru recunoasterea unei singure imobilizari sau dimpotiva, in cazul activelor complexe, recunoasterea de imobilizari distincte a diverselor componente.
   

   Deasemenea, in conformitate cu referentialul international, daca un activ complex contine si imobilizari corporale si necorporale, iar functionarea imobilizarilor corporale este dependenta de componenta necorporala se vor recunoaste si componentele corporale si cele necorporale in categoria imobilizarilor corporale.
   

2. In IAS 16 costul activelor cuprinde si cheltuielile pe care trebuie sa le angajeze entitatea pentru aducerea activului in starea de functionare asteptata de conducerea entitatii economice.
   
3. Regulile de evaluare din OMFP 1752 sunt apropiate de cele din IAS 16, dar in timp ce in IAS 16 se mentioneaza ca, daca nu exista piata activa, societatea poate recurge la modele pentru determinarea valorii juste (ex: modelul costului de inlocuire), in OMFP 1752 se preciseaza ca activele pentru care nu exista piata activa se evalueaza la cost amortizat.
   
4. IAS 16 prezinta exemple de metode de amortizare ce pot fi utilizate, in timp ce OMFP 1752 prezinta doar 3 metode posibile de aplicat din care 2 de factura fiscala.
   
5. In OMFP 1752 nu se defineste "valoarea reziduala", deci se amortizeaza integral valoarea de intrare a imobilizarilor.
   
6. IAS 16 prevede posibilitatea schimbarii justificate a estimarilor legate de amortizare(durata, valoare reziduala si ritm de amortizare), in OMFP 1752 acest lucru nu este posibil. Mai mult, in OMFP 1752 ritmul de amortizare nu este considerata o estimare contabila ci o politica contabila.
   

Contabilul si stresul

Meseria de contabil implica stres, risc si extenuare fizica. Daca cu putin timp inainte puteam sa spunem ca riscul legat de gasirea unui loc de munca nu exista atunci cand vorbim despre profesia de contabil, deoarece contabili se vor cauta tot timpul, astazi in plina criza financiara, aceasta afirmatie nu prea mai este valabila. Acestui lucru “dureros” se adauga si faptul ca un numar din ce in ce mai mare de persoane vor o cariera de contabil ceea ce conduce la un plan de salarizare mai prost. Insa, acesta este un risc universal cu care se intalneste orice om, indiferent de domeniul de activitate. In zilele noastre, in meseria de contabil tot ceea ce conteaza este sa vrei sa muncesti pentru a capata cat mai multa experienta. Odata ce ai capatat putina experienta ai ca alternative sa iei "n" firme mai mici carora sa le tii contabilitatea sau sa lucrezi intr-o companie mai mare, dar unde cerintele sunt mai mari. Tu ce preferi??

Contabilitatea creativa

Existenta incertitudinilor de tot felul atat in plan economic cât si contabil, in care intreprinderea isi desfasoara activitatea, face ca multe din elementele situatiilor financiare, sa nu poata fi masurate cu certitudine, ci doar estimate.
Optiunea managementului intreprinderii pentru una din multiplele tratamente si politici contabile, creaza implicit posibilitatea alegerii intentionate a celei care raspunde intereselor sale,care nu intotdeauna converg spre imaginea fidela, si mai degraba spre o imagine convenabila. Apare astfel, o distorsionare a calitatii informatiei financiare, generând incertitudini cu privire la consecventa si comparabilitatea informatiilor destinate utilizatorilor, situatie in care avem de a face cu o contabilitate de intentie, altfel spus, se intra in sfera contabilitatii creative .Conceptul de contabilitate creativa, isi are, se pare, originea in traducerea expresiei ,,creative accounting’’ utilizat de multa vreme in Marea Britanie, fiind preluat in mai multe lucrari de specialitate sub denumirea de ,,contabilitate imaginativa’’sau ,,contabilitate de intentie’’. Diversi autori, definesc destul de divergent, acest concept ca reprezentând ,,ansamblul tehnicilor, optiunilor si libertatilor lasate de textele contabile care, fara a se indeparta de normele si de exigentele contabile, dau conducatorilor de intreprinderi posibilitatea de a jongla cu rezultatul.
Nu se pot aduce acuze argumentate de nerespectare a normelor profesionale sau legale, dar in care logica bunului simt sesizeaza prezenta unei anumite doze de ,,fortare a notei ’’.
In incercarea de a surprinde cât mai exact sensul contabilitatii creative, din definitiile diversilor autori, rezulta unele caracteristici comune :
- contabilitatea creativa nu implica incalcari ale prevederilor legale ;
- contabilitatea creativa presupune un exercitiu de creativitate al contabililor, de a traduce inovatii juridice, economice si financiare, pentru a oferi solutii in favoarea celor interesati, exploatând bresele si lacunele legale si profesionale.
- tehnicile si practicile oferite de contabilitatea creativa, au ca rezultat o cosmetizare a realitatii pana la limita credibilului, in scopul servirii anumitor interese.

Globalizarea afacerilor, da nastere permanent unei provocari din partea contabililor, pusi in fata unor noi forme de manifestare a identitatii firmelor aflate in permanenta competitie, pe o piata mult amplificata, unde nevoia de informatie este mult diverificata si rapida, devenind uneori si un instrument de marketing si publicitate. In acest context, contabilul trebuie sa gaseasca solutii rapide de adaptare la noile cerinte informationale, uneori fara a mai astepta normalizarea, impunându-se astfel nevoia de creativitate, in a gasi solutii si tratamente care sa favorizeze imaginea companiilor si obtinerea unui avantaj, fara a intra in conflict cu legea.
De asemenea, dezvoltarile economice, juridice si sociale, dar si presiunea utilizatorilor de informatii au facut necesara inovatia contabila iar pe aceasta baza dezvoltarea unei contabilitati creative. O asemenea contabilitate, s-a dezvoltat cu precadere in economiile anglo-saxone datorita libertatilor profesiei contabile. Ea s-a asezat la limita dintre forma legala si substanta economica a tranzactiilor si evenimentelor. Discutata din perspectiva practicienilor contabili, aparitia contabilitatii creative a fost facilitata de tratamentele de baza si alternative folosite pentru rezolvarea aceleiasi probleme. In cele mai multe cazuri o problema contabila are cel putin doua solutii, cu efect diferit asupra pozitiei financiare si performantelor intreprinderii.
Putem aprecia ca aparitia contabilitatii creative a fost influentata si de flexibilitatea normelor contabile internationale. Contabilitatea creativa este tratata in cele mai multe cazuri in mod negativ (creatie negativa), menita sa conduca la intocmirea unor situatii financiare in masura sa raspunda la dorintele managerilor privind pozitia financiara si performanta intreprinderii. In felul acesta, situatiile financiare, nu sunt ceea ce trebuie sa fie (discursul normativ), ci ceea ce se doreste (discursul interesat). Tratarea simultana a contabilitatii creative ca un instrument pentru a realiza interesele contabile dar si ca o inginerie contabila se sprijina pe politicile contabile adoptate de catre o intreprindere pentru a produce si comunica informatii.